1. Cine esti? Ce faci acum?

Ma numesc (Ma)Riana Pop. Sunt o persoana optimista, care cauta echilibrul in tot ceea ce face, probabil pentru ca sunt Balanta. Ce fac acum este sa lucrez ca si tester (QA) intr-o companie IT. Ceea ce nu faceam, cu 3 ani in urma, cand profesam ca si medic stomatolog.

2. Ce inseamna QA si ce presupune acest job?

QA vine de la Quality Assurance si presupune verificarea calitatii unui produs. E un termen destul de controversat pentru ca multa lume confunda ideea de testare cu cea de asigurare a calitatii (de fapt, calitatea este asigurata de fiecare membru din echipa). Eu, ca si tester, descopar, explorez si verific parte dintr-o aplicatie – cum merge, care ii sunt vulnerabilitatile, cum se comporta si cum ar trebui sa se comporte.

3. Care era activitatea ta inainte de a intra în IT? Cum este domeniul in care activai?

Cum a trecut Riana de la stomatologie la QA
Cum a trecut Riana de la stomatologie la QA

Inca din liceu, mi-am dorit sa devin medic stomatolog. M-am pregatit intens, am intrat la facultate iar in anul 3, o caseta video cu Australia primita cadou de la niste prieteni de-ai parintilor, m-a facut sa imi doresc sa emigrez si sa profesez acolo. Intamplarea a facut ca, dupa 3 ani de echivalari, sperante si niste examene extrem de dificile, sa ratez examenul Clinic final, de 7 zile, sustinut in Melbourne. Probabil reintoarcerea in tara dupa durerea acuta a esecului, dupa ani intregi de visare, m-a trezit la realitate si a inceput sa-mi alimenteze o stare de frustrare. De asemenea, am vazut in paralel ce inseamna stomatologia de dincolo cu ceea ce era, la vremea respectiva, stomatologia de aici. M-am intors la un sistem medical bolnav, asigurari minime, pacienti needucati, haos…am dorit sa fac mai mult, asa ca m-am specializat in Endodontie (speram sa practic Endodontia la microscop). Si chiar daca meseria este nobila (nimeni nu iti poate inlocui sentimentul de multumire pe care il ai cand aduci sanatate unui om in suferinta), uneori iti mai trebuie si sansa; sa fii omul potrivit la locul potrivit.

4. Cum ai aflat de IT?

De IT stiu de cand mi-am cunoscut sotul. El lucreaza in acest domeniu inca din 2001 dar recunosc ca nu tare povesteam acasa despre asta. Fiecare se vedea bun in profesia lui. Ne-am cunoscut in vremea studentiei, el statea in caminul “de IT-isti”. La vremea respectiva, pentru mine IT insemna net gratis si calculator in camera si o multime de “Counter Strike” (mai jucam si eu). Si o viata mult mai relaxata decat cea a “Aspirinelor” (cum ni se spunea) din caminele UMF.

5. Cand te-ai hotarât sa te apuci de IT si care au fost primii pasi?

La mine schimbarea a venit brusc. Intr-o noapte de vara din 2015, mi-am recapitulat toata evolutia mea profesionala, am tras linie si nu am fost multumita – iar dimineata cand m-am trezit, i-am spus sotului meu: “ma las de stomatologie”. Atat…dupa inca o zi, m-am decis sa incerc sa intru in domeniul IT, sa fac testare. Acum, ca ma uit in urma, imi dau seama ca, de fapt, cochetam de mai mult timp cu ideea de a face testare dar niciodata serios (pana atunci).

Am avut o discutie cu sotul meu, cum sa ne organizam la nivel de familie, si cum ma poate ajuta, profesional. Recunosc ca el a fost mereu sursa mea de energie, cel mai bun prieten… primul lucru a fost sa imi desfaca bucati calculatorul si sa imi arate componentele. Apoi mi-am facut un caiet de notite… si il ascultam si imi povestea si mai intelegeam, uneori mai cu un Google alaturi :)…dar a fost punctul de pornire.

Am decis sa ma duc cu toata forta inainte, mi-am strans gramada de diplome si m-am intrebat daca as putea continua cu scoala. Sa am un inceput, o directie… Doua saptamani mai tarziu, ma inscriam la Master, la FSEGA. Am dat admitere, am reusit intre primii si… m-am intors la scoala. Un sentiment ciudat… eram de varsta profesorilor, inconjurata de tineri de 22-23 ani, colegii mei. Masterul m-a ajutat foarte mult. Am ales o specializare (E-Business) din domeniul Informaticii Economice. Am intrerupt activitatea la cabinet si pentru ca aveam toata ziua la dispozitie, inca din prima luna, am participat, pe langa cursurile si laboratoarele mele, si la laboratoarele studentilor de la Informatica Economica. M-am familiarizat cu o multime de termeni si am inteles niste notiuni de baza. Le multumesc si acum profesorilor care mi-au permis sa particip la orele lor. Cand nu eram la laboratoare, ma opream la biblioteca si citeam. Faceam liste cu intrebari. Si cautam raspunsuri, pe net sau intreband lumea. Contactul cu lumea noua, cu colegii mult mai tineri, m-a ajutat sa ma adaptez mai usor si la job. Pentru ca peste tot dai de o vasta majoritate de oameni tineri.
Dupa 2 luni de scoala intensiva, de citit si documentat, am decis ca a venit momentul primului interviu. Eram curioasa sa vad ce presupune si unde ma situez. Scoala am dorit sa o continui, astfel ca in 2017 am reusit sa o finalizez. Odata cu primul job, mergeam la scoala de la ora 18 seara.Ieseam din casa la 7.20 si ma intorceam la ora 21.

6. Care au fost cele mai importante impedimente/bariere in procesul de invatare pentru reconversie profesionala?

Categoric, cele doua profesii (Stomatologia si IT) nu aveau nimic in comun…decat (dar asta nu e specific) faptul ca pentru a reusi, ai de citit si muncit foarte mult. Asa ca, inca de la inceput, a trebuit sa accept ca pornesc de la 0. Sa accepti si sa fii pregatit sa pornesti pe un drum complet nou, la o anumita varsta (aveam 38 ani), nu e usor. Mintea nu-ti mai e la fel de agera, nu ai inca suficiente cunostinte si nu stii la inceput cum sa le asimilezi cat mai bine. In plus, lucrezi cu oameni tineri si foarte diferiti fata de medici (in general, IT-stii sunt mai reci si mai centrati pe ei, nu sunt la fel de empatici), plus ca simti ca nu mai detii controlul. Oamenii te judeca, te iau la rost si la intrebari…desi chiar nu e problema lor, in final.
Pana sa dobandesti cunostintele necesare, iti e foarte teama sa gresesti. Dar nu esti singur. Tin minte ce m-a sfatuit un coleg programator, de la un fost job…”Riana…greseste, strica, incearca. Noi oricum suntem aici si reparam. Insa e important sa inveti, sa stii pana unde poti merge si ce poti testa”. A nu se intelege gresit… nu te apuci haotic sa strici, nu dai un “drop table” numai ca sa vezi ca il poti sterge sau mai stiu eu…
Uneori, simti ca e greu sa iti castigi respectul, ca si femeie, intr-un mediu dominat de barbati. Pe unul din proiecte, eram singura femeie dintr-o echipa intreaga. Chiar nu a fost usor.

7. Cum te-ai mentinut motivata?

Eu sunt genul de om care incearca, nu sta si asteapta raspunsuri… cateodata reusesc, alta data nu…dar nu traiesc cu regretul intrebarii ” ce-ar fi fost daca?…”
Momentul in care am decis sa fac aceasta schimbare a fost cel mai bun posibil (atunci am simtit 100% ca doresc schimbarea).Puteam oricand (timp de 5 ani) sa ma reintorc la vechea profesie, asa ca aveam un backup, pentru orice eventualitate.
Cred ca timpul, in general, ma motiveaza enorm. Pentru ca il pretuiesc mai mult acum, cand am 24 de ore pe zi la dispozitie sa fiu sotie, mama, tester… macar sa fie de calitate, sa merite.
Motivatia si oportunitatile ti le ofera si job-ul, orasul, oamenii… trebuie sa stii sa selectezi ce iti place si sa mergi inainte. Uneori, te motiveaza o conferinta de care ai auzit intamplator. De exemplu, desi citeam blogul lui James Bach, dupa ce am participat la o prezentare de-a lui tinuta la Cluj, s-a schimbat ceva in mine. M-a facut sa privesc testarea altfel… cursul de Rapid Software Testing e in wish list…
Nu caut o motivatie anume, ci caut sa raman cu sentimentul de implinire si multumire in ceea ce fac.

8. Cum ai ajuns la primul job in IT/Cum ai facut primii bani IT si cum a fost la început sa lucrezi într-un nou domeniu?

Eram deja de 2 luni la Master si am considerat ca a venit timpul sa merg la un interviu, sa vad cum e si unde ma situez. Tot auzeam ca inclusiv participarea la interviuri e o experienta si ai de invatat din ea.
Primul interviu…prima proba scrisa, grila.Trebuia un scor de 12 puncte din 20…am scos 11. Am iesit plangand. M-am simtit ca la scoala de soferi cand ratezi sala, la mustata. Apoi, sotul meu mi-a spus cu calm ” Bravo, pentru un prim interviu sa fii asa de aproape, e ceva”… ce inseamna atitudinea…
Am prins curaj si am aplicat online la o alta firma. Eram pe o lista de asteptare… n-am primit oferta nici in ziua de azi.
Si intr-o zi, apare o a 3-a oferta, la o companie mare. Eram deja turata…adica, daca incepi sa mergi la interviuri, e ca si cum joci in hora. Nu te mai opresti… Imi zic “Gata, ma duc!”.
A fost un interviu de peste 1 ora, saream de la comenzi de Linux, la “cum ai testa..”, apoi la “database join”, apoi la “mobile testing”… ca in final sa primesc ACEL mail… am chiuit de bucurie, am trait un sentiment incredibil! Citeam si reciteam mailul si nu imi venea sa cred.

Nu uit cat traiesc prima zi de lucru in IT… un Nou An, un nou inceput. Ma ciupeam usor de mana cand am intrat in luxoasa cladire de sticla -The Office- … si in fine, ajung la birou. Imaginati-va un medic care lucreaza intr-un cabinet, vorbeste, lucreaza efectiv cu mainile, da la pedala de la turbina etc… acum, petrecand 8 ore in fata unui calculator, inconjurat de oameni linistiti care stateau in fata propriilor calculatoare… Clar a fost diferit. Am vrut ceva nou, am avut parte, nu gluma 🙂
Cum am facut primii bani? Pai la inceput, esti intrebat cat doresti sa primesti… eu as fi facut si munca voluntara cateva luni, data fiind lipsa mea de experienta; numai sa intru in sistem. Sigur ca nu stiam asa ca nu am spus o suma. Dar cand a intrat primul salar a fost chiar ok. Intotdeauna trebuie sa te raportezi la valoarea ta din acel moment si sa fii realist.

9. Cum te simti acum?

Sunt 3 ani de cand lucrez in domeniul IT. Lucrez pe un proiect medical si pot combina cunostintele din ambele domenii. Mi-am gasit echilibrul si linistea. Sunt recunoscatoare pentru ceea ce am obtinut si stiu ca inca explorez un teritoriu vast… nu te poti plictisi; esti ca si un detectiv care cauta si descopera ceea ce altii nu vad. Am gasit acel “work-life balance”; pot sa ma ocup si de familie si de copii, exista si viata dupa servici. Multumesc Celui de Sus si familiei ca mi-au dat putere sa ajung aici.

10. Câteva sfaturi/ hinturi pentru cei ce se apuca acum de invatat, pe care, daca le-ai fi stiut ti-ar fi fost mai usor.

Primul sfat e acel proverb “Nu tot ce zboara, se mananca”. Nu va lasati furati de mirajul unui vis, de promisiuni de angajare indiferent de situatie. O reorientare profesionala presupune asumarea unor riscuri, foarte multa munca si rabdare, perseverenta si mai ales o dorinta reala de schimbare, nu doar schimbarea de suprafata. “Pentru ca e la moda” nu e suficient ci “Imi doresc sa profesez in acest domeniu”. Ca sa reusesti, nu trebuie sa vezi doar aspectul financiar (cum multi eronat procedeaza). Imagineaza-te daca doresti cu adevarat sa stai 8 ore in fata unui calculator, zi de zi, an de an,de acum inainte.
Daca ti-ar placea sa explorezi, sa scrii teste, sa gasesti bug-uri si sa stii sa intelegi ca asta e munca ta. Sa fii un coleg adevarat, sa ai respect si consideratie pentru fiecare.

Sa ai o baza, sa incepi din timp. Sa investesti mult din timpul personal pentru ca doresti sa inveti, nu sa te bazezi mereu pe ajutorul si raspunsurile celorlalti. Pentru ca intai trebuie sa cauti singur raspunsuri, Google is your friend, apoi sa te gandesti ca atunci cand intrebi colegii, ei isi rup din timpul lor pentru a te ajuta…trebuie sa cantaresti bine inainte cand, cat si cum sa intrebi.

De asemenea, aveam obisnuinta sa citesc mult si sa exersez putin…acum, as face invers. As invata prin exercitii, prin aplicatii… dupa ce dai cu capul, fie te plangi ca te doare, fie te feresti data urmatoare pentru ca stii la ce sa te astepti 🙂
Dar daca ajungi sa-ti gasesti locul, sa aduci valoare in munca ta, daca iti castigi respectul intre colegi, atunci inseamna ca ai reusit. Iar reusita iti aduce o stare incredibila. Care merita fiecare clipa.

(Visited 1.247 times, 1 visits today)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *